Țesăturile tricotate și țesute sunt două dintre cele mai utilizate tipuri de textile în industria modei. În ciuda utilizării lor comune, au caracteristici distincte datorită modurilor diferite în care sunt produse. Înțelegerea diferențelor dintre aceste două țesături ne poate ajuta să le apreciem mai bine calitățile unice și să selectăm cel mai potrivit material pentru diverse aplicații, de la îmbrăcăminte de zi cu zi până la îmbrăcăminte activă de înaltă performanță.
1. Structură și Construcție
Tesatura tricotata se realizează prin interconectarea buclelor de fire folosind ace. Procesul de tricotat presupune crearea unei serii de bucle conectate care conferă țesăturii elasticitatea și flexibilitatea caracteristică. Există două tipuri principale de tricotat: tricotarea bătăturii (unde firul rulează orizontal) și tricotat urzeală (unde firul rulează vertical). Această structură de buclă oferă materialului tricotat capacitatea de a se întinde și de a reveni la forma sa inițială.
În schimb, țesătura este creată prin împletirea a două seturi de fire urzeală (fire verticale) și cel bătătură (fire orizontale), în unghi drept unul față de celălalt. Acest proces formează o structură de țesătură strânsă, fermă, care este mai rigidă decât țesăturile tricotate. Firele întrețesute conferă țesăturilor rezistență, stabilitate și o suprafață netedă și plană. Țesăturile, în general, nu se întind decât dacă sunt amestecate cu fibre elastice, cum ar fi spandex sau elastan.
2. Întindere și flexibilitate
Țesătura tricotată este în mod inerent flexibilă și extensibilă. Construcția în buclă permite țesăturii să se întindă în mai multe direcții. De exemplu, un tricot de jerseu se poate întinde atât pe orizontală, cât și pe verticală, făcându-l perfect pentru articole vestimentare precum tricouri, jambiere și îmbrăcăminte activă, care necesită libertate de mișcare și o potrivire strânsă. Țesăturile tricotate sunt, de asemenea, mai confortabile pentru purtare, deoarece se conformează formei corpului, oferind o potrivire confortabilă, personalizată, fără a fi restrictive.
Țesăturile, pe de altă parte, sunt mai rigide și nu au același grad de elasticitate ca și țesăturile tricotate. În timp ce anumite țesături, cum ar fi bumbacul sau mătasea, pot fi oarecum flexibile, de obicei oferă o elasticitate limitată, cu excepția cazului în care conțin un amestec de fibre elastice. Această lipsă de elasticitate înseamnă că țesăturile sunt mai potrivite pentru articolele de îmbrăcăminte structurate, cum ar fi jachete, pantaloni și haine formale, unde o potrivire pe măsură și un aspect clar sunt esențiale.
| Tip de țesătură | Întindere | Flexibilitate | Utilizări tipice |
|---|---|---|---|
| Tricotate | Înalt | Înalt (conforms to body) | Tricouri, jambiere, îmbrăcăminte activă |
| Tesute | Scăzut | Moderat (mai structurat) | Costume, jachete, îmbrăcăminte formală |
3. Durabilitate
Durabilitatea este o altă diferență cheie între țesăturile tricotate și cele țesute. Țesăturile tricotate, datorită structurii lor bucle, pot fi mai predispuse la deteriorare din cauza agățărilor sau alergărilor. Dacă o buclă este trasă, aceasta se poate desface, ceea ce este o problemă comună cu tricotajele delicate, cum ar fi cele din bumbac sau lână. Cu toate acestea, țesăturile tricotate sunt, de asemenea, mai ușoare, făcându-le mai respirabile și potrivite pentru ținute casual.
Țesăturile, în schimb, sunt în general mai durabile și mai puțin predispuse la deteriorare din cauza agățărilor sau alergărilor. Firele strâns întrețesute conferă țesăturilor o rezistență superioară, ceea ce le face mai puțin probabil să se întindă din formă. Cu toate acestea, țesăturile țesute pot fi mai rigide și mai puțin respirabile decât țesăturile tricotate, ceea ce poate afecta confortul, mai ales în climatele mai calde sau pentru articolele de îmbrăcăminte care necesită flexibilitate.
Țesăturile sunt, de asemenea, folosite pentru aplicații mai grele, cum ar fi denim, pânză și twill, care sunt cunoscute pentru durabilitatea lor de lungă durată. Aceste țesături sunt mai puțin susceptibile de a-și pierde forma în timp și pot rezista la stres mai mare, făcându-le ideale pentru îmbrăcăminte exterioară, îmbrăcăminte de lucru și articole de îmbrăcăminte grele.
4. Respirabilitate
Țesăturile tricotate, în special cele din fibre naturale precum bumbacul sau lâna, tind să fie mai respirabile decât țesăturile țesute. Structura buclă permite aerului să circule mai ușor prin țesătură, făcând articolele de îmbrăcăminte tricotate ideale pentru climă mai caldă sau pentru îmbrăcăminte activă. Această respirabilitate contribuie la confortul purtătorului, ajutând la reglarea temperaturii corpului, permițând transpirației să se evapore mai eficient.
Țesăturile, pe de altă parte, sunt de obicei mai puțin respirabile datorită construcției lor strâns întrețesute. În timp ce țesăturile precum inul și bumbacul pot oferi totuși un grad de respirabilitate, textilele țesute rețin în general mai multă căldură și umiditate, făcându-le mai potrivite pentru climatele mai reci sau setari mai formale. Cu toate acestea, țesăturile moderne pot fi proiectate cu finisaje avansate sau modele perforate pentru a îmbunătăți respirabilitatea.
5. Moliciune și confort
Țesăturile tricotate sunt în general mai moi și mai confortabile pe piele, comparativ cu țesăturile țesute. Acest lucru se datorează structurii buclelor care conferă țesăturii o textură netedă și flexibilă. Tricoturile precum tricoul și modalul sunt deosebit de moi, iar elasticitatea lor asigură o potrivire mai bună și libertate de mișcare. Acest lucru face ca țesăturile tricotate să fie perfecte pentru haine de lounge, tricouri și articole de îmbrăcăminte purtate pe perioade lungi.
Țesăturile, deși sunt încă confortabile, se pot simți mai rigide sau mai grele. Materialele țesute precum bumbacul, inul și mătasea pot oferi confort, dar adesea necesită procese de finisare pentru a înmuia fibrele. De exemplu, lenjeria se poate simți aspră inițial, dar după mai multe spălări, se înmoaie și devine mai confortabilă. Țesăturile sunt de obicei mai structurate, așa că s-ar putea să nu fie la fel de iertătoare în ceea ce privește potrivirea și confortul ca omologii lor tricotate.
6. Utilizări în modă
Țesăturile tricotate sunt utilizate în mod obișnuit în îmbrăcămintea casual datorită moliciunii, flexibilității și elasticității lor. Sunt populare pentru articolele care necesită ușurință de mișcare, cum ar fi tricouri, hanorace, jambiere și pulovere. În plus, întinderea naturală a țesăturilor tricotate le permite designerilor să creeze articole de îmbrăcăminte potrivite fără a fi nevoie de o croială complexă. Brandurile de îmbrăcăminte de sport se bazează adesea pe țesături tricotate, cum ar fi amestecurile de spandex, poliester și nailon pentru a crea articole de îmbrăcăminte care se mișcă cu corpul în timpul exercițiilor fizice.
Pe de altă parte, țesăturile sunt adesea folosite în articole de îmbrăcăminte mai formale sau structurate. Durabilitatea și claritatea lor le fac ideale pentru ținute de afaceri, rochii, jachete și pantaloni croiți. Țesăturile precum bumbacul, lâna și inul sunt preferate pentru capacitatea lor de a menține forma și adecvarea pentru articolele de îmbrăcăminte care trebuie să pară îngrijite și lustruite. Ele sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă pentru tapițerie și articole de decor pentru casă datorită rezistenței și versatilității lor.
7. Viteza de productie si flexibilitate
Țesăturile tricotate pot fi produse mai rapid decât țesăturile țesute, deoarece procesul de tricotat implică de obicei mai puțini pași. Capacitatea de a produce rapid cantități mari de țesătură face din tricotat o alegere eficientă pentru producția de masă. În plus, flexibilitatea țesăturilor tricotate permite o varietate de texturi și modele fără a necesita pași suplimentari, cum ar fi țesutul. De exemplu, tricotajele cu nervuri, cabluri sau texturate pot fi produse cu un singur set de ace și fire.
Țesăturile, pe de altă parte, durează în general mai mult pentru a se produce din cauza complexității procesului de întrețesere. Fiecare fir trebuie să fie țesut cu precizie prin celălalt, iar materialul trebuie finisat pentru a se asigura că nu are imperfecțiuni. Cu toate acestea, procesul de țesut permite o gamă mai mare de modele complicate (de exemplu, carouri, carouri și jacquard), care sunt dificil de realizat în țesăturile tricotate.
8. Rezistenta la riduri
Unul dintre beneficiile practice ale țesăturilor tricotate este rezistența acestora la riduri. Deoarece materialul se întinde și se conformează corpului, tinde să-și mențină aspectul neted, chiar și după purtare prelungită. Această rezistență la încrețire face din țesăturile tricotate o alegere preferată pentru articolele de îmbrăcăminte care trebuie să arate proaspete și fără șifon pe tot parcursul zilei, cum ar fi îmbrăcămintea activă și îmbrăcămintea casual.
Țesăturile, pe de altă parte, sunt mai predispuse la șifonare din cauza lipsei de întindere. În timp ce unele țesături, cum ar fi poliesterul, au fost tratate pentru a rezista la riduri, multe țesături naturale, cum ar fi bumbacul și inul, necesită călcare regulată sau aburire pentru a-și păstra aspectul clar. Structura țesăturilor le face mai probabil să se sifoneze, ceea ce este adesea un aspect dorit în articole de îmbrăcăminte precum cămășile sau costumele formale.
9. Elasticitate și potrivire
Țesăturile tricotate excelează în furnizarea de elasticitate, ceea ce le permite să se întindă și să revină la forma lor originală. Acest lucru este deosebit de avantajos pentru articolele de îmbrăcăminte care necesită o potrivire strânsă sau care trebuie să se întindă în jurul corpului, cum ar fi îmbrăcămintea activă, îmbrăcămintea sport și îmbrăcămintea de relaxare. Țesătura se mulează pe corpul purtătorului, creând o potrivire mai măgulitoare și confortabilă, fără a fi nevoie de o croială suplimentară.
Țesăturile, deși versatile, nu oferă același grad de elasticitate. Acest lucru poate face ca articolele de îmbrăcăminte țesute să fie mai puțin îngăduitoare în ceea ce privește potrivirea, deoarece este mai probabil să își piardă forma sau să necesite o croială suplimentară pentru a obține potrivirea dorită. Cu toate acestea, această lipsă de întindere poate fi avantajoasă în modelele care necesită un aspect mai structurat, formal.
10. Considerații de mediu
Atât țesăturile tricotate, cât și cele țesute pot fi realizate din fibre naturale, care sunt biodegradabile și mai ecologice decât materialele sintetice. Cu toate acestea, impactul asupra mediului al fiecărei țesături depinde în mare măsură de materialele utilizate și de procesele de producție implicate. Țesăturile tricotate din fibre naturale, cum ar fi bumbacul și lâna, sunt de obicei mai durabile, dar tricoturile sintetice din poliester sau nailon pot contribui la poluarea cu microplastic.
Țesăturile vin, de asemenea, în soiuri durabile și nesustenabile. Țesăturile din bumbac organic, cânepă sau in sunt adesea favorizate de consumatorii conștienți de mediu pentru impactul lor mai mic asupra mediului. Cu toate acestea, țesăturile sintetice pot prezenta preocupări de mediu similare cu omologii lor tricotate, în special în ceea ce privește reciclabilitatea și scurgerea microplasticului în timpul spălării.
Întrebări frecvente
Î1: Care sunt principalele diferențe dintre țesăturile tricotate și cele țesute?
- Tesatura tricotatas are made by interlocking loops of yarn, making them stretchy and flexible. Woven fabrics are made by interlacing two sets of yarns at right angles, resulting in a more rigid and durable fabric.
Î2: Țesăturile tricotate pot fi folosite pentru îmbrăcăminte formală?
- În timp ce țesăturile tricotate sunt utilizate în principal în îmbrăcămintea casual și activă, ele pot fi folosite pentru îmbrăcăminte formală atunci când sunt amestecate cu alte
